Spre sfarsitul cartii, Bill, vorbeste despre faptul ca avem nevoie si de momente de solitudine, de refacere, de regenerare facand poate ceea ce ne place.
Si el scrie o meditatie care imi place si pe care m'am gandit sa o scriu si eu.
"Am irosit o ora intr'o dimineata langa un parau de munte.Am urmarit cu privirea un nor si l'am transformat intr'un vis.
In racoarea diminetii, departe de zbuciumul oamenilor
Am irosit o seara de vara si mi'am faurit iarasi vise.
Isosit? Poate.
Asa spun oamenii care nu am umblat niciodata cu Dumnezeu...
Cand aleile sunt pline de purpuriu si liliac si de galben de margarete.
Dar eu am gasit putere dupa truda mea
In acea scurta ora de seara.
Am gasit bucurie si multumire.
Am gasit pace si putere.
Visarea mi'a lasat o comoara,
O speranta adevarata si tare.
Viata mi'am cladit'o din ore irosite si mi'am improspatat credinta."
- autor anonim-
Si ca sa sustin ceea ce autorul acestei meditatii sustinea, o sa impartasesc o experienta de a mea de genul.
Eram in scoala, la colegiul biblic, in plina sesiune, cu ore de studiiu, fiecare se pregatea pentru examene, pe langa aceastea aveam programul normal super incarcat de la 7:30 pana la 10:30 seara. Ma simteam epuizata, stresata si prea multa presiune. Intr'o seara in timp ce invatam, imi era foarte greu sa ma concetrez asa ca am decis sa ies un pic afara sa ma plimb. Am luat ipod-ul si am iesit la o plimbare. Am petrecut aproximativ 30-45min si am petrecut'o intr'o plimbare cu Dumnezeu. Nu m;am rugat, nu am zis nimica, dar dupa am fost asa de revigorata. In tot timpul am simtit prezenta lui Dumnezeu, era acolo cu mine.
Asa ca daca si tu simti ca esti la capatul puterii, prea mult stres poate ai nevoie de o pauza, de o ora sau o zi, departe de aglomeratia din fiecare zi.
Fi binecuvantat!
A.W.
No comments:
Post a Comment